Menopauza,

 inseamna absenta timp de un an a menstrelor,  incetarea functiei ovariene, atat de secretie a hormonilor sexuali feminini (estrogen si progesteron), cat si a functiei ovulatorii.  Menopauza apare prin ‘’consumarea’’ numarului de foliculi din ovare. Ne nastem cu un numar fix de foliculi primordiali, pierdem multi pana la pubertate apoi, lunar, prin ovulatie. Asadar, avem genetic un numar diferit de foliculi si, prin urmare, varsta de instalare a menopauzei este variabila. Menopauza se poate instala brusc (absenta menstrelor dintr-o data) sau progresiv (menstre rare, la 2 -3 luni, sau, dimpotriva, menstre mai dese, la 2-3 saptamani). Perioada de premenopauza se poate intinde pe o durata de 2-3 ani.

Media de varsta a ultimei menstruatii este in jurul varstei de 50 de ani. Prin urmare, o femeie traieste dupa menopauza o treime din viata. Premenopauza cuprinde perioada de instalare a menopauzei si cea care urmeaza menopauzei. Se refera la cei 2 pana la 8 ani de modificare a nivelului hormonal, incluzand si simptomatologia asociata, pana la instalarea menopauzei.

Recomandari:

Semnele frecvente sunt determinate de scaderea cantitatii de estrogeni (principalii hormoni feminini), cu efecte pe toate rganele  si sistemele organismului uman.

Simptomele premenopauzei/ menopauzei si efectele premergatoare acestora :

  • Modificari la par, piele si unghii- par uscat, fara stralucire, se rupe usor sau cade, unghii fragile si fara luciu, piele uscata si aspra, care necesita mai multa crema de hidratare
  • Modificari la nivelul mucoaselor - uscaciune vaginala, dispareunie (jena la contactul sexual), usturime la mictiune cu infectie urinara supraadaugata, pierderi involuntare de urina la ras, stranut sau la efort cauzate de scaderea tonusului musculaturii pelvine si a detrusorului vezical
  • Tesut adipos altfel distribuit – predominant abdominal si plus ponderal destul de important in anumite cazuri
  • Edeme palpebrale si ale mainilor, adica “ochi umflati” dimineata, accentuarea pungilor si cearcanelor
  • Dureri ale articulatiilor mici (maini si picioare), uneori cu redoare matinala, adica start mai greu in mobilizare
  • Cresterea tensiunii arteriale, unele persoane devenind din hipotensive hipertensive (HTA de 140/95 mm Hg)
  • Tulburari de somn - insomnie de adormire sau de trezire si somn de calitate proasta
  • Schimbari de dispozitie, atitudine depresiva, plans facil, ganduri suicidare, scaderea stimei de sine, nervozitate, anxietate, atacuri de panica pana la declansarea unor patologii severe psihiatrice de tipul depresiei severe
  • Bufeuri, caracterizate prin valuri de caldura – cresteri ale temperaturii centrale urmate de transpiratii profuze (in exces) cu durata de cateva secunde sau minute. Acestea se pot repeta de cateva ori pe zi sau pe ora. Se asociaza cu cresteri ale tensiunii arterile, ale pulsului, atac de panica, disconfort general
  • Starea generala poate fi afectata, femeia acuzand oboseala, rau general, ameteli, chiar pierderi ale cunostintei, cefalee, crampe musculare, amorteala buzelor sau mainilor - un corolar de simptome ce pot confuza pacienta si chiar pe medic, in lipsa unei anamneze corecte si complete (istoricul pacientei)
  • Scaderea densitatii osoase, ceea ce duce la osteopenie, osteoporoza
  • Dereglari ale sistemului endocrinologic, ale glandei tiroide, ceea ce duce la dereglari ale greutatii corporale.

  • Alimentația este strâns legată de problemele care apar în sfera digestivă și  în timpul menopauzei o serie de  modificări ale nivelurilor de progesteron și estrogen pot afecta modul în care alimentele se mișcă prin tractul gastrointestinal, accentuând  simptomele constipației, balonării, crampelor, durerilor și disconfortului.

  • Niveluri mai ridicate de estrogen și progesteron, în special în timpul perimenopauzei, pot încetini mișcările intestinale și pot provoca constipație.
  • Anumite afecțiuni precum diabetul și sindromul metabolic devin mai frecvente la menopauză.
  • Când nivelul de estrogen și progesteron scade în menopauză, nivelul colesterolului din sânge crește, bila capătă o concentrație mai mare de colesterol, vezica biliară nu se golește la fel de repede ca înainte, bila stă în vezica biliară stagnată pentru perioade mai lungi de timp și calculii biliari și boala vezicii biliare este mai probabil să se dezvolte.
  • Hipotiroidismul, care este mai frecvent pe măsură ce îmbătrânim și mai frecvent la femeile aflate în postmenopauză, poate contribui la boala vezicii biliare.

Bufeurile pot fi combătute prin consumul unor alimente:

  • Bufeurile apar atunci când nivelul de estrogen fluctuează sau scade brusc, iar usturoiul conține fitoestrogeni, adică o substanță naturala care imita estrogenul din organism. Consumând 1 cățel de usturoi pe zi vei regla fluctuațiile de estrogen.
  • Semințele de in – mimează estrogenul și stimulează digestia și activitatea ficatului.
  • Un pahar de vin roșu consumat ocazional va încetini procesul de scădere a producției de estrogen, împiedicând fluctuațiile mari. Nu trebuie să exagerezi, întrucât acesta reduce cantitatea de zahăr din sânge și poate cauza bufeuri.
  • Ciupercile – acestea conțin seleniu, iar despre lipsa de seleniu specialiștii susțin că determină instalarea stresului, care la rândul lui provoacă bufeuri. Așadar, ai nevoie de seleniu pentru a nu favoriza apariția bufeurilor.
  • Ardeiul gras – bogat în vitamina C, ardeiul gras are proprietăți antiinflamatoare și capacitatea de a stabiliza organismul din punct de vedere hormonal.
  • Avocado – consumul de avocado reduce instalbilitatea emotionala, deoarece este bogat in grasimi sanatoase, proteine,vitaminele B si magneziu
  • Somonul , contine vitamina B6, vitamina de care organismul are nevoie pentru a produce melatonina, bogat in acizi grasi, somonul are proprietati antiinflamatoare si este sanatos pentru creier.
  • Ciresele contin melatonina
  • Fibrele sunt importante pentru sănătatea sistemului cardiovascular și al celui digestiv și pentru menținerea unei mase corporale normale. Dietele bogate în fibre sunt asociate cu acumularea unui număr mai mic de kilograme, cu valori mai bune ale colesterolului și cu ameliorarea constipației. Surse bune de fibre: nucile, semințele, leguminoasele, avocado, cereale, legume și fructe.
  • Semințe de in și de susan, miso, broccoli, tofu,