Bolile inimii și ale vaselor de sânge – numite și boli cardiovasculare – includ numeroase probleme de sănătate, multe asociate cu procesul de îngroșare a pereților arteriali – formarea de depozite adipoase, sau ateroscleroză, și creșterea riscului de cheaguri de sânge. Bolile de sub umbrela denumirii de boli cardiovasculare includ boli ale vaselor de sânge sau care vizează structura sau funcția inimii, unele genetice, dar multe ce sunt rezultat al stilului de viață.
Aparatul cardiovascular sau circulator transporta sangele in tot corpul.Funcţiile aparatului circulator sunt multiple: aprovizionarea organismului cu oxigen, substanţe nutritive, vitamine, hormoni şi eliminarea bioxidului de carbon, indepartarea diverselor reziduuri metabolice spre ficat (detoxificare) sau rinichi (excreţie). Aparatul cardiovascular este format din inima si vase de sange. Organul central este inima sau cordul de la care pleaca vase de sange mari (artere) care transporta sangele bogat in oxigen si vase care se intorc (vene), prin care se transporta sangele sarac in oxigen.
Bolile aparatului cardiovascular cele mai des intalnite sunt:Anevrism, Angina Pectorala, Aritmie, Cardiopatie Ischemica, Infarct, Miocardita
AVC-ul este o urgență medicală! Semnele care indică un AVC sunt slăbirea forței musculare a unui membru, cu furnicături sau amorțeli, dificultăți de vorbire, de articulare a cuvintelor și delir, o eventuală asimetrie a musculaturii feței bruscă (la nivelul gurii, unui ochi etc.), dureri de cap.
Bolile coronariene sunt cea mai comună formă de boli cardiace, și apar când arterele care trimit sânge la inimă se îngroașă sau se rigidizează, fenomen cunoscut sub numele de ateroscleroză. Bolile cardiovasculare pot favoriza apariția atacului de cord, AVC-ului sau bolilor vasculare periferice.
Angina se manifestă printr-o durere în piept, aceasta durere apare când circulația sangvină la nivelul musculaturii inimii este restricționată. Cauza este dată de faptul că arterele care alimentează inima cu sânge devin îngroșate și rigide. Durerea este de obicei produsă în urma activității fizice sau stresului și durează doar câteva minute, numit și atac de angină pectorala.
Insuficiența cardiacă, înseamnă că inima nu mai pompează sânge eficient. Inima continuă să își exercite funcția, dar sub necesarul de sânge și oxigen al organismului, care este neîndeplinit, pomparea este mai slabă, ceea ce duce la circulația mai lentă și creșterea presiunii din inimă. Simptomele sunt scurtarea respirației, dificultăți respiratorii la statul în șezut, umflarea picioarelor și a gleznelor, oboseală generală și slăbiciune.
Bolile arteriale periferice sunt boli ale arterelor care alimentează membrele inferioare, având drept cauze fumatul, diabetul, hipertensiunea, ateroscleroza, hipercolesterolemia, alimentația nesănătoasă. Acestea pot cauza crampe dureroase la nivelul picioarelor care se înrăutățesc când persoana afectată merge și se ameliorează în repaus, slăbiciune și amorțeală în picioare, ulcer persistent la picior.
Aritmia este caracterizată de ritmul anormal al inimii, bate prea lent sau prea rapid sau neregulat.
Brahicardia se manifesta cand ritmul este mai scăzut de 60 bătăi/minut.
Tahicardia se manifesta când inima are mai mult de 100 bătăi/minut.
Tromboza venoasă profundă și embolismul pulmonar apar când cheaguri de sânge de la venele picioarelor se pot desprinde și se pot deplasa la inimă sau plămâni. Factorii de risc care favorizează desprinderea cheagurilor de sânge includ intervențiile chirurgicale, tromboză venoasă, utilizarea de contraceptive orale și terapie de substituție hormonală, perioade lungi de imobilitate, de exemplu în timpul căltoriilor, nivel ridicat de homocisteină în sânge
Boala cardiacă reumatismală afectează muschii inimii și valvele cardice din cauza febrei reumatice, produsă de streptococi. Principalele simptome sunt febră, dureri de inimă, slăbiciune, dificultăți respiratorii.